SĂ NU DEZAMĂGEŞTI FEMEILE !

Un comentariu al prietenului meu, Mesagerul, mi-a adus aminte de un banc de acum 30 de ani.


O unguroaică trage la hotel dar, din lipsă de locuri este cazată cu un domn în cameră. Recepţionerul o linişteşte că patul, deşi matrimonial, este despărţit pe lung de o scândură de 30 de centimetri care asigură intimitate.

Cei doi se întind în pat, sting lumina şi se perpelesc până dimineaţă, fără să treacă de “baricadă”.

Dimineaţă, tipul o invită cu eleganţă la micul dejun, apoi la un cinematograf la matineu.

Ieşind de la film, tipa îi smulge pălăria din cap şi o aruncă peste un gard înalt de doi metri. Din două mişcări, tipul se repede la gard să-şi recupereze pălăria. La care unguroaica apucându-l de poalele lodenului:

-Stai domnule, binişor! Adică azi-noapte n-ai fost în stare să sări o pârlită de scândură de 30 de centimetri şi acum vrei să sări un gard de doi metri?

Read More

ŞEF CU PANTALONII ÎN VINE

Mihai se însurase virgin şi după şase ani de căsnicie parcă-l apucă cheful de-o aventură dar se pare că nu avea cu cine.

Sorin, prietenul lui era un campion în salturi din pat în pat. Îi vânduse mai demult un pont cu tabăra de copii. Cu un pol nou la paznic, intrai şi, la căsuţa 11 era locul de acţiune. Dacă nu era încă liber, o cravată de pionier decolorată legată de clanţă era semn că mai aveai de aşteptat. La rândul tău, ca să nu fii inoportunat trebuia să laşi cravata drept semnal.
Mihai se decise să ceară sprijinul lui Sorin ca să-i prezinte pe cineva. Cum Sorin nu era acasă, soţia lui, Ligia îl pofti la o cafea.
Nu-i trebui mult să-şi dea seama că o nevastă neglijată ca Ligia este amatoare de-o aventură picantă.
Avea însă o condiţie: nu acasă, în scutecele conjugale!
Mihai se gândi la tabără şi Ligia fu rapid de acord. Mihai se gândi amuzat că şi Ligia cunoaşte locul.
Ajunşi la locul faptei, paznicul le luă banii bucuros dar îi preveni că mai este cineva în bârlog.
Mihai intră în panică: la bafta lui, nu era exclus să fie Sorin cu vreo pipiţă şi atunci să vezi tărăboi!
Ligia era veselă şi sexoasă foc şi se mai linişti. Din vorbă-n vorbă o trase pe Ligia între căsuţe ca să nu aibă traseul amorezilor în raza vizuală dar, ce să vezi, pe o alee era chiar maşina şefului său, Alexianu.
Acum, Alexianu era un super-tip dar era totuşi util să-l ai la mână pentru orice eventualitate. Şi la o adică, n-ai oricând şansa să-ţi prinzi şeful cu izmenele-n vine, nu?
Uşa se deschise şi întoarse capul să vadă cu cine iese şefu’. Ligia îi zise că-i porc dacă se uită dar el nu rezistă şi se uită.
Rămase interzis:
-Să mor io! Ştii cu cine şi-o trage şefu’ pe şestache?
-Sper că nu cu nevastă-ta!
-Să mor io, ăsta şi-o trage cu nevastă-sa!
-Normal, din an în Paşti! Acuma cu cine era?- zise Ligia aţîţată.
-N-auzi fată? Cu nevastă-sa! Cu a lui! Ne-vas-ta lui!
-Ce tâmpit! Aşa ceva n-am pomenit!
Mihai o dezamăgi lejer pe Ligia şi se întoarse înciudat în oraş.
A doua zi se răţoi la Alexianu:
-Bre, ori io am vedenii, ori mata îţi regulezi nevasta proprie şi personală pe furiş în tabără!
-Ei, şi!
-Cum, bre, vrei să zici că-i normal?
-De ce nu?
-Bre, şefu’ da în dormitoru’ lu’ matale-ţi intră pioneze-n cur? La tabără vii cu bunăciunea, nu cu nevasta!
-Ia-auzi, bă! Da’ nevastă-mea ce-o fi?
-Şefu’ ori eşti ţăcănit, ori ai mata un motiv!
-Băiete, mi-am propus ca până-mi pun sculele-n pod să-mi satisfac toate fanteziile: în pod, în căpiţa cu fân, în apă la mare, în tren, mă rog, lista-i lungă! I-am auzit pe băieţi cu tabăra şi am vrut şi io! E vreo crimă?
-Da’ bre, da’ cu nevasta? Toată lumea te ţine de mare crai…
-Băiete, norocul meu că cea mai bună tipă cu care m-am culcat e nevastă-mea! Da’ ascultă la mine: dacă nu-ţi ţii pliscu’ te detaşez la Frecăţei şi mă duc la tabără cu nevastă-ta!
-Nevastă-mea nu face de-astea!
-Zău? Săptămâna trecută am întâlnit-o la pădure la Gârboavele cu bou’ ăla la care-i regulezi tu nevasta!

Read More

SEX DE DOI LEI

Cu ani în urmă s-a angajat la mine un tip ciudăţel, care-a ţinut s-anunţe pe toată lumea că-i virgin la 21 de ani. Cum venea un client sau o clientă şi întârzia ceva mai mult prin firmă, hop şi el să-şi zică necazul.


Îi spun: nu mai spune şi tu la toată lumea, că vezi că te iau toţi peste picior!

El răspundea invariabil: decât să mă amărăsc singur, mai bine să ne distrăm toţi…

O clientă drăguţă, cu o firmă importantă pe centrale termice şi aere condiţionate îmi zicea mereu:.

-Doamnă, copchilaşul ăsta, care-i mai mic decât copiii mei, se dă la mine pe faţă!

-Doamnă Georgeta, e cam ţăcănit dar nupare băiat rău!

-Doamnă, nebunu’ a scos un slip şi-a zis să-l aştept că se duce la baie să şi-l pună! Am fugit!

Îl întreb: aşa mă, te-ai dat la doamna S?

-Şefa, visul meu e să găsesc o cucoană cu bani, suportabilă ca aspect şi să trăiesc şi io bine pă spatele ei!

Peste un timp găsesc un ziar de mică publicitate lângă calculatorul la care lucra el. Îmi căutam casă şi îl iau la răsfoit. Văd un articol înconjurat cu roşu:

”Cetăţean străin caut tânăr romanas…”

- Romanas o fi ţigan?- zic eu nelîmurită.

-Românaş, şefa, românaş…-precizează el râzând.

-Şi ce cumperi tu de la ăsta, că nu pricep?

-Dacă n-am baftă cu femeile bogate, poate am mai mult noroc cu bărbaţii. Dacă are bani, sexul şi vârsta mai puţin contează!

Între timp se jeluia de ţi se rupea inima că-i virgin. Cum se apropia ziua lui, colegii se hotărăsc să-i plătească o tipă de pe Dig.

-De curiozitate, cât costă o tipă pe Dig?-întreabă virginul nostru.

-Cam 30000, zice Ştefan…

-Aşa ieftină? Nu mă duc!

Nu s-a dus!

Pe mess se conversează cu o directoare de marketing de la o firmă cunoscută şi tipa, o mare bunăciune, îl invită la o ciorbă de burtă la Galaţi.

Îmi zice bucuros că a dat norocul peste el, tipa-mi zice şi mie la telefon că-l duce la Galaţi şi cine ştie, poate-l scapă de povara virginităţii.

La patru fix apare parfumată şi elegantă nevoie mare, scuturând cheile de la maşină.

El se uită la mine disperat şi zice:

-Nu pot să merg, că nu mă lasă şefa!

-Ba poţi să pleci, flăcău! Doar nu mă pun eu în calea fericirii tale!- zic fără ezitare.

-A, nu că am promis la un client că-i fac o ştampilă şi un set de cărţi de vizită şi se-ntoarce într-o oră! Dacă nu vă pasă de lucrările firmei, treaba dumneavoastră da’ io mi-am dat cuvântu’. Rămân să-mi termin lucrările.

-Lasă că le face Ada!

-A, nu, că numa’ io ştiu ce-am vorbit cu clientu’!

Mie-mi pică ochelarii de pe nas, tipa se-ntoarce şi pleacă ca din puşcă.

-Ce-a fost asta măi, Trăznea?- întreb siderată.

-Şefa, n-aţi văzut ce parfumată era? La cum îmi put mie picioarele, asta nici n-ajungea la Galaţi cu mine. Mă azvârlea din maşină pe Dig, din mers!

A început să cumpere tot felul de loţiuni de la Avon, de la farmacie, de la babe… n-a găsit leac.

Sigur, ar fi fost de încercat să schimbe şosetele dar nu ştiu dacă i-a dat prin cap.

Şi s-a tot plâns de virginitate până când, la contabila mea grasă, pitică, cu piele făinoasă şi pătată, ţâţele pân’ la genunchi şi-un ochi de sticlă i s-a făcut milă de el.

L-a trimis pe bărbat-su, cu care-avea doi copii, la muncă în Italia şi l-a luat pe puşti acasă să-i arate fericirea. El împlinise deja minunata vârstă de 27 de ani şi ea avea în jur de 46.

Ca să-şi asigure un trai mişto trufandalei şi lipsit de griji, contabila a ţepuit vreo 29 de firme, a luat nişte credite pe care nu le-a mai returnat niciodată şi prin decembrie 2007 a dispărut din oraş.

Poliţia a început să o caute asiduu, ba de la economic, ba de la DIICOT, apoi a început să se intereseze şi de el.

Se pare că pe lângă creditele neplătite, au dat ţepe şi pe la câteva bănci. La sfârşitul lui februarie 2008, când vizitele poliţiştilor s-au înteţit a dispărut şi el ca măgarul în ceaţă.

Recent, la aproape doi ani de la dispariţia tristei perechi, m-au vizitat doi poliţişti cărora le-a fost repartizată tona de dosare cu matrapazlâcurile celor doi.

Voiau să ştie dacă mai am noutăţi despre voiajori.

La sfârşit, poliţistul mai bătrân se scarpină în cap:

-Domnişoară! Io am văzut cei mai ciudaţi infractori, cei mai diabolici, cei mai sadici şi cei mai cretini! Credeam că nu poate să mă mai mire nimic pe lumea asta!

De când am dosarul ăstora, mă trezesc noaptea şi-mi aprind o ţigară… O singură chestiune mă omoară: cum morţii mă-sii şi-a stricat dobitocu’ bunătate de p*** pe omida aia, frate?

-Domnule poliţist, te pui cu gustul omului?- puneam eu paie pe foc.

-Părerea mea este că era atât de complexat, inclusiv de mirosul picioarelor, încât numai cu sluta pământului se simţea şi el important şi în largul lui. Şi de dragul banilor, închidea şi el ochii…

Read More
 

©2009La Tanti Elvira | by TNB